Judetul Mures este situat în zona central-nordica a tarii. Populatia la 1 iulie 1996 a fost de 606.303 locuitori din care 312.382 în mediul urban.Principalele municipii si orase : Targu Mures (resedinta de judet) 163.938 locuitori, Reghin 39.277 locuitori, Sighisoara 36.324 locuitori, Tarnaveni 30.500 locuitori, Ludus 18.951 locuitori, Sovata 12.249 locuitori, Iernut 10.068 locuitori.
Teritoriul judetului constituie o depresiune intracarpatica ce coboara usor în trepte , de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului spre mijlocul Campiei Transilvaniei ( 280 m) brazdata fiind de Valea Muresului si fragmentata de afluentii acestuia.Clima continental - moderata cu diferentieri în zona de dealuri si paduri, fata de cea de munte. Reteaua hidrografica cuprinde : Muresul (care strabate judetul pe o lungime de 180 km), Tarnava Mica, Tarnava Mare, Gurghiu, Niraj. In zona vestica a judetului se întinde o salba de lacuri si iazuri Taureni, Saulia, Faragau bine amenajate pentru piscicultura si agrement. |n statiunea Sovata se gaseste lacul Ursu considerat ca fiind cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa.
Flora si fauna caracteristice podisului Transilvaniei sunt ocrotite în numeroase rezervatii : Padurea seculara de stejari de pe terenurile mlastinose de la Mociar; Bujorul romanesc din Valea Botei Mari de la Zau de Campie; Poiana de narcise de langa Gurghiu si parcul dendrologic din Gurghiu; Laleaua pestrita din pajistile de pe Valea Gurghiului; Muntele de sare de la Sovata si stancile spectaculoase din defileul Muresului. Fauna cuprinde printre altele ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, fazanul, iar în apele curgatoare si lacustre pastravul, crapul.
În etajul montan vegetatia este formata din rasinoase amestecate cu brad, fag, anin alb si negru. Etajul de deal si podis este ocupat de paduri de gorun, amestec de fag si gorun, carpen, tei, frasin. Vegetatia intrazonala este reprezentata prin paduri de lunca, fanete de lunca, stuf, papura. |ntregul covor vegetal spontan este deosebit de util, atat pentru hrana animalelor, cat si ca plante melifere si medicinale, iar speciile forestiere pentru constructii.
Fondul funciar, în concordanta cu relieful, clima si vegetatia este foarte variat.
Resursele naturale ale solului si subsolului: gazul metan, zacamintele de sare, rocile utile pentru constructii, padurile sunt utilizate în industrie ca materii prime si combustibil energetic.Judetul Mures se înscrie cu o importanta pondere în productia industriala nationala.
Structura productiei industriale se prezinta în modul urmator: industria chimica a cauciucului si maselor plastice 47,05 % , industria alimentara 17,74 %, industria de exploatare si prelucrare a lemnului 9,69 %, industria altor produse din minerale nemetalice (materiale de constructii, sticla, portelan faianta) 7,95 %, industria de masini, echipamente, aparate electrice si prelucrarea metalelor 7,54 %, industria textila si a confectiilor din textile, piele si blana 6,65 %, captarea purificarea si distribuirea apei 2,29 %. Un sector cu un grad accentuat de privatizare si ascensiune constanta este sectorul constructiilor.
Suprafata agricola a judetului Mures este de 409.750 hectare; este utilizata ca teren arabil 222.730 hectare (54,4%) , pasuni 112.872 hectare (27,5%), fanete 63.144 hectare (15,4%), vii si pepiniere viticole 4.742 hectare(1,2%), livezi si pepiniere pomicole 6.262 hectare (1,5%).
Productia vegetala se bazeaza pe cultivarea cerealelor (grîu, porumb, secara etc.), plantelor tehnice (sfecla de zahar, in si cînepa, tutun, hamei).
Reteaua institutelor de cercetare cuprinde: Statiunea de cercetari si productie pentru bovine Sangeorgiu de Mures, ROMSUINTEST SA Peris, STATIUNEA DE CERCETARE SI PRODUSE PENTRU ANIMALE DE BLANA SA Targu-Mures, STATIUNEA PENTRU CERCETARE SI PRODUCTIE POMICOLA SA Targu-Mures, Centrul de Cercetari Medicale Targu-Mures.
Sistemul de educatie în judetul Mures cuprinde 5 institute de învatamant superior (Universitatea de medicina si farmacie, Universitatea tehnica, Institutul de teatru "Szentgyorgy Istvan", Universitatea Ecologica "Dimitrie Cantemir", Universitatea "Hyperion"),11 scoli de învatamînt tehnic postliceal de specialitate, 35 licee, 25 scoli de învatamant profesional, 5 scoli de învatamînt tehnic de maistri, 463 scoli în învatamîntul primar si gimnazial.
Activitatea turistica este sustinuta de existenta unei infrastructuri dezvoltate, cuprinzand în total 94 unitati de cazare între care 17 hoteluri, 5 hanuri si moteluri, 4 campinguri, 63 de vile turistice si 3 tabere pentru elevi si studenti. Acestea dispun de peste 6835 locuri de cazare.
Principalele zone turistice sunt Sighisoara cu Cetatea medievala, zonele montane, Lapusna, Defileul Muresului. La poalele muntilor Gurghiu se afla renumita statiune balneara Sovata ce ofera factori curativi de mare eficienta într-un numar mare de afectiuni, atragand în fiecare an un numar mare de turisti straini si romani.
Un rol important în turismul muresan revine statiunilor locale Sangeorgiu de Mures, cu ape sarate, namoluri, ape iodurate si clorurate, Ideciul de Jos cu ape sarate, Rastolita si Lunca Bradului sunt micro statiuni climaterice. Municipiul Targu-Mures se remarca prin Complexul de agrement si sport "Week-End" de pe malul raului Mures pe o suprafata de 25 hectare, din care 5 hectare oglinda de apa, cu amenajari corespunzatoare, case de agrement, Gradina zoologica - a doua din tara, Cetatea Medievala.
Din totalul drumurilor publice de 1846 km, 18% reprezinta drumurile de interes national, 40% de importanta judeteana si 41% de interes comunal.
Linii aeriane leaga municipiul Targu-Mures de Bucuresti, Budapesta si Sibiu, modernul aeroport fiind plasat la Recea la 12 km de resedinta judetului pe drumul european E60 ce leaga Targu-Muresul de Cluj-Napoca.
Posta si telecomunicatiile dispun de o retea de 376 unitati din care 242 în localitati rurale. Capacitatea centralelor telefonice de uz public este de 105190 posturi telefonice.
Pe teritoriul judetului se receptioneaza programele 1 si 2 ale Televiziunii Romane precum si programele televiziunilor particulare ANTENA 1 si PRO TV care au înfiintat si posturi locale. |n ultima perioada s-a dezvoltat reteaua de televiziune prin cablu sustinuta de societatile comerciale ROMSAT SRL, PORTAL SRL, SELTRON SRL. |
